Last modified on 5 November 2010, at 07:53

Commons:Lucrări derivate

This project page in other languages:

Deutsch | English | español | فارسی | suomi | français | galego | 日本語 | português | português do Brasil | română | русский | +/−

Arbore de decizie pentru lucrările derivate la Wikimedia Commons

Numeroase lucrări de creaţie sunt lucrări derivate, dar în majoritatea cazurilor, nu se pot revendica drepturi de autor asupra acestora din diverse cauze. De exemplu, pentru fotografii, printre excepţii se numără cele care nu reprezintă lucrări de creaţie, lucrări utilitare, excepţiile date de libertatea de panoramă, şi aşa mai departe. Totuşi, în toate celelalte cazuri, doar deţinătorul drepturilor de autor poate autoriza lucrări derivate. Aceste lucrări sunt fotografii ale unor sculpturi, păpuşi şi alte lucrări aflate sub incidenţa drepturilor de autor. Acelaşi principiu se aplică şi altor lucrări: nu puteţi face un film pe baza unei cărţi citite de dumneavoastră fără permisiunea autorului acesteia, deoarece aceasta constituie lucrare derivată.

Ce este o lucrare derivată?Edit

Lucrările derivate, conform Legii Dreptului de Autor din SUA din 1976, secţiunea 101, sunt definite după cum urmează:

„O lucrare derivată este o lucrare realizată pe baza uneia sau mai multor lucrări existente anterior, cum ar fi o traducere, un aranjament muzical, o dramatizare, o versiune cinematografică, o ficţionalizare, o înregistrare audio, o reproducere de artă, o variantă rezumată, sau orice altă formă în care o lucrare poate fi reîncapsulată, transformată sau adaptată. O lucrare ce constă din reviziuni editoriale, adnotări, elaborări, sau alte modificări şi care, ca întreg, reprezintă o lucrare originală, constituie lucrare derivată”.

Pe scurt, orice transfer de lucrare de creaţie sub incidenţa drepturilor de autor într-o nouă formă este lucrare derivată, ca şi toate celelalte modificări al căror rezultat este o nouă lucrare originală. Cine poate crea o astfel de lucrare derivată? Vedeţi Legea Dreptului de Autor din SUA din 1976, secţiunea 106:

„Deţinătorul dreptului de autor sub acest titlu are dreptul exclusiv de a face şi de a autoriza următoarele: (...) (2) pregătirea de lucrări derivate pe baza lucrării sale”.

Spre deosebire de o copie exactă sau de o mică variaţie a lucrării (de ex., aceeaşi carte cu un titlu diferit), care nu creează un nou drept de autor, o lucrare derivată creează un drept de autor asupra tuturor aspectelor originale din noua versiune. Astfel, de exemplu, creatorul cărţii The Annotated Hobbit deţine dreptul de autor asupra tuturor notelor şi comentariilor pe care le-a scris, dar nu şi asupra textului original al cărţii The Hobbit care este inclusă în aceasta. Dreptul de autor iniţial este încă în vigoare. Persoana care deţine dreptul de autor asupra a, să zicem, o păpuşă Darth Vader sau o statuie de Picasso, are dreptul exclusiv de a crea lucrări derivate. Aceasta include fotografii ale lucrării, deoarece (după cum au arătat deciziile instanţelor) acesta este un aspect al lucrării deţinătorului dreptului de autor pe care acesta ar putea dori să-l exploateze comercial.

Dacă fac o poză a unui obiect cu aparatul meu, deţin dreptul de autor al imaginii rezultate. Nu pot să o eliberez eu sub orice licenţă vreau? De ce trebuie să-mi pun problema altor deţinători de drepturi de autor?Edit

Când face o fotografie cu un personaj dintr-un desen animat aflat sub incidenţa drepturilor de autor de pe un tricou şi acesta este principalul subiect al pozei, de exemplu, fotograful creează o lucrare nouă, cu drepturi de autor, dar drepturile creatorului personajului afectează şi fotografia rezultată. O astfel de fotografie nu poate fi publicată fără consimţământul ambilor deţinători de drepturi de autor: fotograful şi desenatorul.

Nu contează nici măcar dacă un desen al unui personaj sub incidenţa drepturilor de autor este creat de la zero fără vreo altă referinţă decât memoria uploaderului. O lucrare aflată sub incidenţa drepturilor de autor nu poate deveni liberă fără consimţământul deţinătorul drepturilor de autor, nici prin fotografiere, nici prin desenare, nici prin sculptare.

Dacă pozez un copil cu o jucărie de pluş Winnie the Pooh, Disney deţine drepturile de autor ale imaginii doar pentru că deţin designul personajului Pooh?Edit

Nu. Disney nu deţine dreptul de autor asupra fotografiei. Sunt două drepturi diferite de care trebuie ţinut cont, acelea ale fotografului (în ce priveşte fotografia) şi cele ale lui Disney (jucăria). Trebuie să faceţi distincţia. Puneţi-vă întrebarea: Poate această fotografie să ilustreze subiectul „Winnie the Pooh”? Încerc eu să ocolesc restricţiile pentru fotografii bidimensionale ale lui utilizând fotografia unei jucării? Dacă da, atunci nu este permisă.

Această fotografie a lui Venus de Milo este o lucrarea derivată. Artistul a murit acum peste 2000 de ani, deci statuia este în domeniul public—nu sunt probleme cu dreptul de autor dacă fotograful o publică sub o licenţă liberă

Atenţie, însă, că strategia de protecţie a companiei Disney se bazează atât pe dreptul de autor (proprietatea artistică) cât şi pe mărcile comerciale (extinse pentru a proteja un design). Analiza legală ar fi în acest caz mai subtilă.

Nu deţine câte cineva drepturile de autor asupra oricărui produs? Cum rămâne cu maşinile? Sau scaunele de bucătărie? Carcasele de calculator?Edit

Nu. Există prevederi speciale în legea dreptului de autor pentru a scuti o gamă largă de articole utilizare de protecţia legii:

A doua parte a amendamentului stipulează:

„designul unui articol util [...] va fi considerat lucrare picturală, grafică, sau sculpturală doar dacă, şi doar atât cât, astfel de design include trăsături picturale, grafice, sau sculpturale ce pot fi identificate separat, şi pot exista independent de aspectele utilitare ale articolului.”

Un „articol util” este definit ca „un articol cu funcţie utilitară intrinsecă ce nu foloseşte doar pentru a reprezenta apariţia articolului sau pentru a transmite informaţie”. Această parte a amendamentului este o adaptare de limbaj adăugată la Regulamentele Copyright Office în anii 1950 ca efort de a implementa decizia Curţii Supreme americane în cazul Mazer.

Adoptând acest limbaj modificator, Commisia caută să traseze o linie cât de clar posibilă între lucrările ce intră sub incidenţa drepturilor de autor şi lucrările care nu intră sub incidenţa drepturilor de design industrial. O pictură, un desen sau o lucrare grafică bidimensională tot poate să fie identificată ca atare când este tipărită sau se aplică pe articole utilitare cum ar fi materiale textile, tapet, ambalaje şi altele asemenea. Aceasta este valabilă şi în cazul unei statui sau gravuri ce înfrumuseţează un produs industrial sau, ca în cazul Mazer, este inclus într-un produs fără pierderea abilităţii de a exista independent ca lucrare artistică. Pe de altă parte, deşi forma unui produs industrial poate fi estetică şi valoroasă, intenţia Comisiei este de a nu-i oferi acesteia protecţie conform legii. Dacă forma unui automobil, avion, rochie, televizor sau alt produs industrial nu conţine niciun element care, fizic sau conceptual, poate fi identificat ca separabil de aspectele utilitare ale articolului, designul nu intră sub incidenţa dreptului de autor. Testul de separabilitate şi independenţă de „aspectele utilitare ale articolului” nu depind de natura designului—adică, chiar dacă felul cum arată un articol este determinat de consideraţii estetice (spre deosebire de cele funcţionale), doar elementele care pot fi identificate separat de articolul util ca atare pot intra sub incidenţa dreptului de autor. Şi, chiar dacă designul tridimensional conţine un astfel de element, protecţia dreptului de autor se extinde doar asupra acelui element, şi nu acoperă întreaga configuraţie a articolului utilitar.

De la Facultatea de Drept a Universităţii Cornell note asupra Codului SUA 17 § 102

Sculpturile, picturile şi păpuşile nu conţin aspecte utilitare şi deci sunt în general considerate lucrări artistice. Pe de altă parte, ceasurile deşteptătoare, farfuriile, consolele de jocuri şi alte obiecte casnice nu intră în general sub incidenţa drepturilor de autor.

Obiectele utilitare pot intra totuşi sub incidenţa drepturilor de autor (de exemplu, un ceas deşteptător de forma unui personaj din desene animate), dar nu există o demarcaţie clară universală, şi diferite jurisdicţii utilizează criterii diferite. De exemplu, legea germană are un termen denumit Schöpfungshöhe, adică pragul de originalitate necesar pentru protecţie legală. Ca şi în majoritatea jurisdicţiilor, gradul de originalitate necesar pentru protecţia unor lucrări de artă aplicată sunt mai ridicate. Nu există nicio definiţie legală a acestui prag, deci se foloseşte bunul simţ şi precedentele legale.

În loc de protecţia drepturilor de autor, obiectele utilitare sunt în general protejate de patente, care, în funcţie de jurisdicţie, pot limita utilizarea comercială a reproducerilor. Totuşi, patentele şi dreptul de autor sunt zone separate ale legislaţiei, şi lucrările încărcate la Commons trebuie să fie libere doar în raport cu dreptul de autor. Patentele sunt publice, deci publicarea unei reproduceri a unui obiect patentat la Commons nu poate constiti singură încălcare de patent. De aceea, patentele de acest fel nu reprezintă o problemă la Commons.

Ştiu că nu pot încărca fotografii ale unor lucrări de artă sub incidenţa drepturilor de autor (picturi şi statui), dar cum rămâne cu jucăriile? Jucăriile nu sunt lucrări artistice!Edit

Legal, majoritatea jucăriilor sunt lucrări artistice. Dacă faceţi o fotografie a unei sculpturi, sau unei jucării Darth Vader este acelaşi lucru. Ambele intră sub protecţia dreptului de autor, în ambele cazuri copyrightul fotografiei nu înlocuieşte copyrightul original şi în ambele cazuri aveţi nevoie de permisiunea creatorului original. Nu puteţi încărca fotografii ale unei sculpturi de Picasso, nu puteţi încărca fotografii cu Mickey Mouse sau cu figurinele Pokémon.

Numeroase procese au arătat că Mickey Mouse sau Asterix trebuie trataţi ca lucrări artistice, adică ele se supun dreptului de autor, pe când o lingură sau o masă nu sunt artistice. Ele pot intra sub protecţia dreptului de autor dacă li se dă o formă foarte specială de către un designer şi sunt prezentate ca lucrări artistice (şi nu ca simple obiecte), dar cele folosite de dumneavoastră acasă cel mai probabil nu sunt aşa.

Dar Wikimedia Commons nu este un site comercial! Cum rămâne cu utilizarea cinstită?Edit

Wikimedia Commons nu este un proiect comercial, dar sfera de interes impune ca orice imagine să poată fi utilizată comercial sub licenţe libere. Fiecare imagine sau fişier media trebuie să fie liber de orice copyright al vreunui terţ.

Utilizarea cinstită nu este permisă la Commons. „Utilizarea cinstită” este o excepţie legală dificilă pentru imagini utilizate într-un anume context limitat; nu se aplică la întregi baze de date de material sub incidenţa drepturilor de autor.

Dar cum putem ilustra subiecte ca Războiul Stelelor sau Pokémon fără poze?Edit

Este adevărat, poate fi dificil sau chiar imposibil de ilustrat astfel de articole. Articolele pot fi însă scrise. Lipsa de ilustraţii nu afectează funcţionarea proiectelor Wikimedia, şi sunt numeroase domenii în care se pot realiza ilustraţii ce nu încalcă drepturile de autor.

Unele proiecte Wikimedia permit încărcarea de lucrări non-libere (inclusiv lucrări derivate ale unor lucrări non-libere) în conformitate cu utilizarea cinstită. Situaţiile în care aceasta este permisă sunt limitate strict. Este vital să consultaţi politicile şi îndrumarele proiectului în chestiune înainte de a recurge la utilizarea cinstită.

N-am mai auzit de aşa ceva până acum! Asta nu e cumva o interpretare originală?Edit

Să ştiţi că nu. Fotografiile, să zicem, ale statuilor sau picturilor moderne nu pot fi încărcate nici ele, şi acest lucru este acceptat. Dacă noi acceptăm standardul legal conform căruia figurinele de benzi desenate şi jucăriile pot fi considerate lucrări artistice protejate de drepturile de autor, noi doar aplicăm legile în vigoare.

Cazuri particulareEdit

Cum afectează această politică selecţia imaginilor permise la Wikimedia Commons?

  • Personajele de desene animate, benzi desenate şi jucăriile realizate pe baza lor: Nu se permit fotografii, desene, picturi sau alte copii/lucrări derivate ale acestora (atâta vreme cât originalul nu este în domeniul public). Nu se permit imagini ale elementelor derivate din figurile protejate, cum ar fi păpuşi, jucării, tricouri, sacoşe tipărite, scrumiere etc.
  • Picturi înrămate: Picturile aflate în domeniul public sunt în general permise (vezi Commons:Licenţiere). Ramele sunt obiecte tridimensionale, deci fotografia poate fi sub incidenţa drepturilor de autor. Ţineţi minte: Pe cât posibil, furnizaţi numele şi datele naşterii şi decesului creatorului şi momentul creării! Dacă nu le ştiţi, daţi cât mai multe informaţii despre sursă (legătură către site, locul publicării etc.). Alţi voluntari trebuie să poată verifica statutul drepturilor de autor. Mai mult, dreptul moral al creatorului original—care include dreptul de a fi recunoscut ca autor—este nelimitat în unele ţări. În orice caz, aveţi nevoie de permisiunea autorului pentru a crea o lucrare derivată. Fără această permisiune, orice obiect artistic creat de dumneavoastră pe baza lucrării lor este considerată, din punct de vedere legal, copie nelicenţiată proprietate a autorului original (preluarea de pe un alt site web nu este permisă fără permisiunea lor).
  • Fotografii ale clădirilor şi lucrărilor artistice amplasate permanent în locuri publice: Acestea sunt şi ele lucrări derivate, dar pot fi OK, dacă lucrarea este instalată permanent (adică, acolo rămâne, nu este înlăturată după o vreme) în unele ţări dacă vă aflaţi într-un loc public când faceţi fotografia. Verificaţi Commons:Freedom of panorama pentru a vedea dacă ţara în care vă aflaţi are o politică liberală în ce priveşte această excepţie şi pentru a afla mai multe despre libertatea de panoramă. (În majoritatea ţărilor, libertatea de panoramă nu acoperă lucrările bidimensionale, cum ar fi picturile murale.)
    • Libertate totală de panoramă: Australia, Austria, Bolivia, Brazilia, Republica Populară Chineză, Canada, Croaţia, Columbia, Cehia, Ecuador, Elveţia, Germania, India, Irlanda, Israel, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, Regatul Unit Suedia, Slovacia, Spania
    • Libertate de panoramă restrânsă sau inexistentă: Armenia*, Azerbaidjan*, Belarus*, Belgia, Danemarca**, Estonia*, Finlanda***, Franţa, Georgia*, Ungaria, Italia, Japonia***, Kazahstan*, Kîrgîzstan*, Letonia*, Lituania*, Republica Moldova*, Norvegia**, Paraguay*, România*, Rusia*, Uzbekistan*, Ucraina, SUA**
      * Aceste ţări limitează libertatea de panoramă la utilizări necomerciale ale imaginilor.
      **Aceste ţări au libertate de panoramă doar pentru clădiri, nu şi pentru sculpturi sau alte lucrări.
      ***Aceste ţări au libertate totală de panoramă doar pentru clădiri, pe când imaginile sculpturilor sau ale altor lucrări pot fi reproduse doar în scop necomercial.
  • Replici ale lucrărilor de artă: Replicile exacte ale lucrărilor în domeniul public, cum ar fi suvenirurile cu Venus din Milo, nu pot atrage un nou drept de autor, întrucât nu conţin nimic original. Astfel, fotografiile unor astfel de obiecte pot fi tratate ca şi fotografii ale lucrării de artă.
  • Fotografiile obiectelor tridimensionale sunt întotdeauna sub incidenţa dreptului de autor, chiar dacă obiectul însuşi este în domeniul public. Dacă nu aţi făcut dumneavoastră fotografia, aveţi nevoie de permisiunea deţinătorului dreptului de autor al fotografiei (desigur, dacă fotografia nu este ea însăşi în domeniul public).
  • Imagini ale personajelor/obiectelor/scenelor din cărţi se supun aceluiaşi drept de autor ca şi cartea însăşi. Nu puteţi crea şi distribui liber un desen cu Albus Dumbledore cum nu puteţi distribui nici un film Harry Potter făcut de dumneavoastră. În orice caz, vă trebuie permisiunea autoruluide a crea o lucrare derivată. Fără această permisiune, orice lucrare artistică creată de dumneavoastră pe baza lucrării lor este considerată copie nelicenţiată proprietate intelectuală a autorului original.

Legături externeEdit

Studii de caz
Alte site-uri utile